Chimia musculaturii

admin · Site Admin Data inscrierii: 18/Noi/2008 Mesaje: 398

Totalitatea muschilor din organism formeaza sistemul muscular. Musculatura striata (somatica), parte componenta a sistemului locomotor, realizeaza, prin contractia sa, miscarea organismului.

Compozitia bio-chimica a muschilor
Muschiul contine apa (80%), substante minerale si substante organice. Sarurile minerale predominante in muschi sunt cele de calciu. In cantitati mai reduse se gasesc saruri de magneziu si fosfor. Substantele ce asigura energia necesara contractiei musculare sunt: glucoza, ATP (adenozintrifosfat) si CP (creatinfosfat). Contractiile muschilor sunt asigurate de proteinele actina si miozina. Proteinele necontractile sunt albumina, globulina si mioglobina.

Vascularizatia muschiului
Aportul de sange la muschi e asigurat de artere, capilare, vene si vase limfatice. Circulatia arteriala e realizata de ramuri ale arterelor mari, care patrund in muschi in zonele de separatie intre manunchiurile de fibre musculare . Din artere se desprind arteriole care se ramifica intr-o bogata retea de capilare. Acestea asigura fiecarei fibre musculare necesarul de oxigen si substante nutritive. Fibrele musculare consuma oxigen si nutrienti si produc dioxid de carbon si substante reziduale, ce vor fi transportate de vene spre a fi eliminate. Irigarea muschiului depinde de starea fiziologica in care se afla acesta: mai intensa in timpul contractiei si mai scazuta in timpul relaxarii. Numarul capilarelor deschise e de 10 ori mai mare in muschiul striat in activitate decat in repaus.

Mecanismele bio-chimice ale contractiei musculare
ATP-ul constituie sursa imediata, directa de energie pt. fibra musculara si e capabil sa declanseze contractia si sa mobilizeze intregul aparat contractil. In cursul contractiei musculare, are loc descompunerea ATP-ului in ADP (adenozindifosfat) si acid fosforic si eliberarea unei cantitati de energie, utilizata in cea mai mare parte pentru contractia si relaxarea musculara si, in mai mica masura, sub forma de energie termica ce insoteste procesele bio-chimice din fibrele musculare. In muschi exista cantitati mici de ATP, suficiente numai pentru scurta durata, deci organismul trebuie sa-si refaca rezervele. Sinteza ATP necesar se face pe baza energiei chimice din compusul CP (creatinfosfat) si pe baza energiei rezultate prin oxidarea glucidelor, a acizilor grasi si chiar a unor aminoacizi. In muschiul striat, creatinfosfatul (CP) se regenereaza rapid, in conditii anaerobe, pe baza ATP descompus in timpul contractiei musculare.

Reactia e reversibila, permitand mentinerea unui nivel constant de ATP in muschi.
Procesele biochimie care au loc in timpul activitatii musculare se petrec in doua faze. Prima faza se desfasoara in lipsa oxigenului si de accea poarta numele de faza anaeroba. In aceasta faza se produce transformarea glicogenului in acid lactic. Aceasta transformare asigura energia necesara pentru toate reactiile legate direct de activitatea musculara. Cea de-a doua faza, aeroba, este totusi foarte necesara, pentru ca acum se produce resintetizarea substantelor cheltuite in prima faza, de care muschiul are mare nevoie. Combinandu-se cu oxigenul din acidul lactic este oxidat pana la apa si dioxid de carbon. Cu ajutorul energiei eliberate in acest fel, restul de acid lactic este transformat in glicogen. Oboseala intervine si in acest proces. Astfel muschil odihnit poate resintetiza aproape de doua ori mai mult acid lactic decat muschiul obosit. La sfarsitul tuturor transformarilor care au loc la nivelul muschiului, atat in faza aeroba cat si in cea anaeroba, singurele substante care se consuma sunt glicogenul si oxigenul.

In cazul contractiilor intense, de scurta durata, acumularea de acid lactic in muschi determina scaderea ph-ului si descompunerea ATP in vederea eliberarii energiei, ceea ce se manifesta prin oboseala si rigiditate musculara (febra musculara). Acidul lactic nu poate fi metabolizat in muschi si trebuie transportat la ficat unde va fi transformat in glucoza.

Bibliografie: I.Haulica - Fiziologie Umana (editia aIIa)