Pagina de start a forumului Suplimente-Culturism.ro
Pagina de start a forumului Suplimente-Culturism.ro Pagina de start a forumului Suplimente-Culturism.ro
 

Merele
     email


 
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect    Pagina de start a forumului Suplimente-Culturism.ro -> Alimentatie

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Autor Mesaj
ShaDoZ
Medic
Medic



Data inscrierii: 10/Ian/2012
Mesaje: 1059
Locatie: Timisoara

MesajTrimis: Dum Feb 26, 2012 9:01 am    Titlul subiectului: Merele Raspunde cu citat (quote)

http://www.t-nation.com/free_online_article/sports_body_training_performance_nutrition/another_power_food


Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
AdBot
Robotelul cu reclame

Sus
e36fanatik
Membru
Membru



Data inscrierii: 02/Mar/2012
Mesaje: 32
Locatie: Baraolt

MesajTrimis: Sam Mar 03, 2012 1:41 pm    Titlul subiectului: Raspunde cu citat (quote)

Merele ocupã primul loc între fructele speciilor pomicole cultivate în zonele cu climã temperatã. Ele sânt reprezentate prin soiuri de varã, cu coacerea în iulie-august (Aromat de varã, Red Melba, James Grieve, etc.), soiuri de toamnã care se consumã în septembrie-noiembrie (Frumos de Voineºti, Parmen auriu, etc.) ºi soiuri de iarnã care se recolteazã în septembrie-octombrie ºi se pot pãstra pânã în iunie (Jonathan, Delicios auriu, Starkrimson, Wagener premiat, etc.).

Merele proaspete conþin apã (77,8-88,5%), zaharuri (7,6-16,4%), acizi (0,16-1,27%), substanþe tanoide (0,06-0,31%), substanþe pectice (0,23-1,14%), proteine (0,18-0,72%), sãruri minerale, celulozã, hemicelulozã, ligninã, enzime, provitamina A, Vitamina C, vitaminele din grupa B (B1, B2, B6, acid pantotenic, vitamina PP, biotinã ºi alte substanþe.

Zaharurile din mere sânt reprezentate prin levulozã (4,15-8,10%), glucozã (2,50-5,55%) ºi zaharozã (3,20-4,55%). Cu cât durata de pãstrare este mai lungã, cu atât merele conþin cantitãþi mai mici de zaharozã.

Acizii organici se gãsesc în mere în formã liberã (malic, citric) ºi combinatã (malic, citric, succinic, lactic, salicilic, axalic). Merele au 70% acid malic, 20% acid citric, 7% acid succinic ºi 3 % alþi acizi.
Substanþe tanoide condiþioneazã gustul ºi durata de pãstrare a merelor. Feliile de mere expuse la aer imediat dupã tãiere se brunificã, datoritã oxidãrii taninului.

În seminþele merelor se gãsesc glucozidul amigdalinã (0,6%) ºi lipide (20-22%). Aºa cum s-a arãtat, amigdalina este toxicã.

Valoarea energeticã a merelor este de 46-84 kcal la 100 g (în medie 60 kcal) în funcþie soi ºi alþi factori.

Merele pãstrate la +2 grade ºi higroscopice de peste 85% pierd în 4-6 luni circa 20% din vitamina C, iar în 8-10 luni 40%.
Din mere se preparã marmeladã, compot, peltea, pastã, pistil, suc, cidru, oþet ºi rachiu.
Merele au ºi utilizãri culinare foarte variate: plãcinte, tarte, sufleu, tort, cataif cu mere, budincã, omletã, sos de mere, supã-cremã de mere, mere în aluat, etc. Merele proaspete, date prin rãzãtoare, se pot folosi în combinaþie cu nuci, cu alte fructe, cu miere, brânzã de vaci, þelinã, maionezã, etc. Din mere uscate (sub formã de felii) se preparã chisel.



Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
e36fanatik
Membru
Membru



Data inscrierii: 02/Mar/2012
Mesaje: 32
Locatie: Baraolt

MesajTrimis: Sam Mar 03, 2012 1:41 pm    Titlul subiectului: Raspunde cu citat (quote)

Cura de mere. Se recomandã în cazuri de surmenaj fizic ºi psihic, de anemie, obezitate (cura de slãbire, cu 1 kg mere zilnic, fãrã alte alimente), infecþii intestinale, stãri febrile, migrene, convalescenþã, sarcinã, reumatism, ulcer gastric, gastrite, boli de ficat, calculi biliari, demineralizare, diabet, etc. preventiv ºi curativ, merele au acþiune favorabilã în hipertensiunea arterialã. Pectinele din mere micºoreazã concentraþia din sânge ºi contribuie la eliminarea acidului uric.
Este suficient sã se mãnânce zilnic douã mere (respectiv 15 g de pectinã) pentru ca fiecare om sã se asigure, într-o bunã mãsurã, contra aterosclerozei ºi a infarctului (merele contribuie la întãrirea muºchilor cardiaci ºi a sistemului muscular, în general).
Merele sunt un depurativ sanguin ºi un antiseptic intestinal, deoarece favorizeazã secreþia unei diastaze intestinale bactericide. Curãþate de coajã ºi rase mãrunt, merele constituie, alãturi de morcov un tratament eficace în diaree acutã ºi cronicã, la copii (un copil poate consuma 0,5-1 kg mere pe zi, în 5 mese), în enterocolite, dizenterie, rectocolitã, ulcer gastric, etc. Consumate seara, înainte de culcare, merele au acþiune calmantã asupra sistemului nervos, previne insomniile, uºureazã somnul. Ca depurativ, se recomandã a se consuma un mãr în fiecare dimineaþã, iar ca laxativ, un mãr în fiecare searã. Nutriþioniºtii bulgari considerã merele ºi iaurtul ca alimente de bazã, care asigurã longevitatea.

Conþinutul variat de sãruri minerale conferã merelor efect alcalinizat, iar microorganismele (fier, cupru, zinc, etc.) stimuleazã activitatea enzimelor ºi înlesnesc arderile în organism. Merele contribuie la întãrirea organismului ºi la prevenirea infecþiilor aparatului respirator, în cursul iernii ºi primãverii.

Datoritã aciditãþii moderate, merele ajutã digestia, provocând prin act reflex o secreþie importantã de salivã ºi de suc gastric. Merele conþin un complex de substanþe antioxidante care modificã sistemul enzimatic din microzomi, neutralizând totodatã substanþele mutagene ºi cancerigene.

Deoarece pieliþa merelor conþine de circa douã ori mai mult acid pantotenic ºi vitaminã C decât pulpa, se recomandã ca merele sã fie mâncate nedecojite.

Merele uscate sânt contraindicate în diabet, deoarece conþin multe zaharuri.

Pe cale externã, merele se folosesc în otalgii (aplicarea unui mãr copt în cuptor), plãgi atone (oblojealã cu mere rase ºi fierte în sucul lor, sau aplicãri de suc de mere ºi ulei de mãsline, în pãrþi egale), precum ºi în cosmeticã.

Decoctul de mere dã rezultate bune în bronºite, reumatisme ºi afecþiuni intestinale. El se preparã astfel: se taie în felioare 2-3 mere necurãþate de coajã ºi se fierb într-un litru de apã 15 minute. Se bea dupã poftã. I se pot adãuga câteva bucãþi de rãdãcinã de reglisã (lemn dulce). Decoctul poate fi pregãtit ºi din mere uscate, bine mãrunþite, o linguriþã la canã; se beau 3-4 cãni pe zi.

Infuzia din pieliþã de mere uscate (o linguriþã de supã la o canã de apã clocotitã, lãsatã 15 minute sã se pãtrundã bine), în cantitate de 4-5 ceºti pe zi, este indicatã în reumatisme, gutã, oligurie, etc.

Oþetul de mere, în scop alimentar ºi medicinal, se preparã astfel: dupã spãlare, merele se strivesc sau se rad împreunã cu coaja. Terciul rezultat se toarnã într-un vas de lemn sau ceramicã smãlþuitã, se adaugã apã cãlduþã care a fost fiartã în prealabil (0,5 litri apã la 0,4 kg terci de mere). Pentru fiecare litru de apã se adaugã 100 g miere de albine sau zahãr, 10 g drojdie de bere ºi 20 g pâine neagrã uscatã. Vasul se acoperã ºi se lasã sã fermenteze la întuneric ºi la temperatura de 20 de grade , timp de 10 zile, amestecând conþinutul lui de 1-2 ori pe zi. Dupã fermentare se strecoarã ºi se preseazã printr-o pânzã rarã, apoi se adaugã la fiecare litru de filtrat încã 50-100 g de miere sau zahãr, dupã care se lasã sã-ºi continue fermentarea la temperatura de 20-30 grade. Dupã 40-60 de zile lichidul se limpezeºte ºi se poate trage în sticle, care se astupã cu dop de plutã, se ceruieºte ºi se pãstreazã în camere reci.

Cura cu oþet de mere este indicatã în urmãtoarele boli¬: astm bronºic, aterosclerozã, hipertensiune arterialã, arteritã, trombangeitã obliterantã, obezitate, cistite, nefrite, spondilitã, anchilozantã, nevroze, gastritã acutã toxialimentarã, insomnii, obosealã cronicã, migrene, ameþeli, lãcrimare la persoanele în vârstã, sterilitate primarã, graviditate, intoxicaþii alimentare, nevralgie facialã, etc.

Oþetul de mere (douã linguriþe la 100 ml apã), în care se adaugã 1-2 picãturi soluþie Lugol (5% iod ºi 10% iodurã de potasiu), în cure îndelungate, contribuie la sporirea longevitãþii omului ºi la prevenirea infarctului.

Siropul din suc de mere ºi zahãr, în pãrþi egale, fierb la foc domol, pânã la consistenþa siropoasã, consumat câte douã linguri înainte de fiecare masã, are efect laxativ ºi pectoral, îndeosebi la copii.
Infuzia din flori de Mãr calmeazã tusea.



Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
ShaDoZ
Medic
Medic



Data inscrierii: 10/Ian/2012
Mesaje: 1059
Locatie: Timisoara

MesajTrimis: Sam Mar 03, 2012 10:08 pm    Titlul subiectului: Raspunde cu citat (quote)

ca si putere antioxidativa..merele datorita pectinei sint echivalentul a 1,5 grame vitamina c..un mar




Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
razvan89
Membru
Membru



Data inscrierii: 08/Feb/2012
Mesaje: 34
Locatie: LIPOVA

MesajTrimis: Sam Mar 03, 2012 11:45 pm    Titlul subiectului: Raspunde cu citat (quote)

un mar pe zi e ok insa sa nu exageram.


Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
jackzorn
Membru
Membru



Data inscrierii: 11/Feb/2012
Mesaje: 74
Locatie: Sibiu

MesajTrimis: Dum Mar 04, 2012 3:49 pm    Titlul subiectului: Raspunde cu citat (quote)

Daca exageram ce? Atat timp cat nu inlocuiesti alte mese poti baga 1kg


Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
VladBv
Spammer
Spammer



Data inscrierii: 04/Oct/2012
Mesaje: 31

MesajTrimis: Mie Oct 10, 2012 10:35 pm    Titlul subiectului: Raspunde cu citat (quote)

Fructele mele preferate


Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Trimite un mesaj
Veggie
Membru
Membru



Data inscrierii: 09/Feb/2013
Mesaje: 8
Locatie: Bucuresti

MesajTrimis: Dum Feb 10, 2013 12:03 am    Titlul subiectului: Raspunde cu citat (quote)

Nu exagerati cu merele va rog laughing. Interesante informatii!


Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect    Pagina de start a forumului Suplimente-Culturism.ro -> Alimentatie Ora este GMT + 2 ore
Pagina 1 din 1
email 
 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum



Contact forum admin Site web realizat de Dan © 2011 Gazduire Web pe servere din Romania

Setări confidenţialitate